• Dummy
    Convertizoare de frecventa
    Performanta in orice aplicatie. 3 ani garantie. Toshiba are peste 40 de ani de experienta in dezvoltarea si fabricarea convertizoarelor de frecventa cu control vectorial. Suntem distribuitor oficial al convertizoarelor Toshiba.
    Vezi detalii
  • Dummy
    Cresterea eficientei
    Solutii pentru cresterea productivitatii si reducerea consumului de energie
  • Dummy
    Toshiba VFAS3
    Performante ridicate in conditii grele de functionare.
    Vezi detalii

Newsletter

Inscrie-te la newsletter-ul nostru.

Ultimele postari Vezi toate

11 dec
Franare dinamica

Principiul de functionare Cand un motor este conectat la o sursa alternativa de tensiune de 50 Hz si se roteste cu o viteza mai mare decat viteza sa sincrona, va livra energie catre sursa. Un exemplu ar fi o banda care transporta incarcatura la vale. Acest principiu permite motorului sa lucreze in regim de generator. Energia generata este direct proportionala cu alunecarea (diferenta relativa intre turatia campului statoric si turatia rotorului), la fel cum cuplul motorului este direct proportional cu alunecarea. In esenta, daca rotorul se invarte mai repede decat campul magnetic invartitor, motorul devine generator. Daca motorul se invarte mai incet decat campul magnetic invartitor, motorul se comporta ca un motor.Folosind acest principiu, un motor conectat la un convertizor poate fi folosit pentru a incetini rapid sau a opri o sarcina. Daca, de exemplu, frecventa pe iesirea convertizorului este 45 Hz (motorul de 1500 rpm se invarte la 1350 rpm) motorul poate fi incetinit prin reducerea lenta a frecventei de iesire. In momentul reducerii frecventei, rotorul se invarte mai repede decat campul magnetic invartitor si de aceea devine generator. Cand un motor franeaza (decelereaza), energia motorului este livrata convertizorului, nivelul tensiunii etajului c.c. va creste pana la nivelul de declansare, convertizorul nu va mai functiona, iar sarcina se va opri liber. In aplicatii cu inertie mare aceasta ar putea insemna un timp foarte lung pana la oprirea sarcinii. Daca un al saptelea IGBT se adauga la etajul c.c. si se conecteaza un rezistor extern pentru franare dinamica la acel tranzistor, energia de franare a motorului poate fi disipata foarte eficient.Rezistoarele de franare (rezistente, dupa denumirea mai raspandita, desi aceasta se refera la marimea fizica), pot fi achizitionate pentru diferite regimuri de functionare. Conform definitiei date de Toshiba, un rezistor pentru regim de functionare de 100% are capacitatea de a disipa 100% din cuplul de franare pentru 50% din timpul in care este conectat la convertizor, daca motorul functioneaza la viteza nominala (de obicei 50 Hz). “Cuplul procentual”, prin urmare “puterea”, adica “puterea disipata” este o functie a raportului de decelerare (cuplu de decelerare sau cuplu negativ de accelerare). Un exemplu in acest sens ar fi o sarcina de antrenare continua a motorului, cum ar fi o banda care transporta incarcatura la vale, daca sarcina a generat 100% din cuplul nominal la 25 Hz, un rezistor cu regim de functionare de 100% va fi suficient de mare. Logica este ca un motor de 1 kW furnizand cuplul nominal la 50% din viteza dezvolta 50% din putere deoarece puterea este direct proportionala cu viteza de rotatie (P=M x Ω). Daca viteza va fi la jumatate si puterea va fi la jumatate. Acelasi rezistor cu regim 100% are capacitatea de a disipa 200% din cuplul de franare, cand frecventa acestuia este scazuta liniar in rampa de la 50 Hz la 0 Hz, pentru 50% din timpul cat este conectat la convertizor. Viteza medie a ciclului de franare este 25 Hz. Aceasta inseamna ca puterea medie in timpul franarii va fi 100%. Din nou, P=M x Ω, daca cuplul M=200% si turatia medie Ω = 50%, puterea medie va fi P=100%. Trebuie sa tinem cont ca un raport linear de decelerare nu va furniza un curent constant dinspre motor spre convertizor, nici convertizorul nu va regla curentul la o valoare constanta cum ar fi 100% sau 150% etc. Daca franarea se face de la 60 Hz la 0 Hz sau de la 70 Hz la 10 Hz calculele devin mult mai complexe si vor trebui luate in consideratie inertia, incarcarea, rata de decelerare, etc.. In general, convertizorul va incerca decelerarea conform timpului setat rezultand un curent de decelerare corespunzator. Aceasta ar face calculele foarte dificile din moment ce incalzirea variaza cu patratul curentului (I2 x R).Toshiba a creat un sistem automat de calculare a timpului de accelerare/decelerare care calculeaza timpul de declansare bazat pe marimea rezistorului, nivelul vitezei de decelerare, inertie si ciclul de functionare pentru a estima mai bine  timpii de accelerare si decelerare. Calculatorul considera ca curentul va fi constant la 150% din valoarea obtinuta din calcularea timpului de decelerare. Daca timpul de decelerare are o valoare crescuta, curentul nu va mai fi 150% iar incalzirea va fi redusa. Mai departe, daca timpul de decelerare este foarte mare datorita inertiei ridicate sau a supraincarcarii utilajului altgoritmul de protectie a convertizorului ar putea produce o declansare pentru a proteja rezistorul. Cu alte cuvinte un rezistor pentru un ciclu de 50% nu poate frana la 50 Hz, pentru o ora, un motor care actioneaza o banda care transporta incarcatura la vale. Este clar un timp de declansare asociat cu franare 100% la 50 Hz pentru un rezistore cu serviciu de 100%. Consideratii referitoare la nivelul tensiunii Din punct de vedere al proiectarii, este important sa se cunoasca la care nivel convertizorul activeaza franarea dinamica si care va fi nivelul la care va declansa. Daca nivelul de declansare al tensiunii continue este setat prea jos, vor aparea declansari la supratensiune nedorite. Pentru a putea oferi un convertizor de 400 V sigur in functionare, nivelul de declansare la supratensiune in c.c. trebuie sa fie peste 620 V din urmatoarele motive.Tensiunea etajului c.c. este aproximativ egala cu radical din dublul patratului tensiunii alternative de alimentare. Daca tensiunea de alimentare este 400 V, tensiunea etajului c.c. devine 566 V. Daca tensiunea de alimentare creste cu 10% peste cea nominala, adica 440 V, tensiunea continua devine 622 V. Daca apar fenomene tranzitorii pe linia de alimentare, tensiunea de alimentare creste corespunzator. Cand convertizorul scade frecventa sarcinii, motorul se comporta ca un generator si transfera energie inapoi convertizorului crescand apoi nivelul tensiunii continue.Pentru a oferi o franare fara probleme, si de inalta performanta, trebuie sa existe un spatiu intre tensiunea de deschidere a tranzistorului de franare si nivelul tensiunii de declansare a etajului c.c.. Daca tensiunea de deschidere a tranzistorului este setata sub 622 V, convertizorul va incerca sa regleze tensiunea sistemului de fiecare data cand tensiunea va depasi 400 V + 10% = 440 V. Aceasta va genera declansari deranjante sau defectarea ori a tranzistorului de franare ori a rezistorului de franare. Franare dinamica Toshiba Toshiba VFS15, VFMB1 si VFAS3 (optional pentru anumite modele) au circuitul de franare inclus. Tranzistorul IGBT7 (pentru franare dinamica) al convertizoarelor Toshiba, este controlat direct de microprocesor. De obicei, circuitul de franare este oferit ca modul optional care este in principiu un regulator de tensiune continua. Asta inseamna ca atunci cand tensiunea continua depaseste un nivel prestablit, tranzistorul se deschide si disipa energia pe rezistorul de franare conectat la exterior. Circuitele de franare dinamica conventionale au nevoie de un releu de suprasarcina pentru protejarea rezistorului de franare dar si de un contactor de intrare pentru a taia alimentarea convertizorului in eventualitatea in care un nivel crescut al tensiunii de alimentare produce functionarea continua a circuitului de franare. Nivelul ridicat al tensiunii de alimentare poate sa apara, de exemplu, in timpul opririi unei mori, cand moara este in esenta neincarcata, si transformatorul principal de alimentare nu are un comutator de ploturi automat, sau acesta este nefunctional.Convertizoarele Toshiba (cand motorul este oprit) nu vor deschide tranzistorul IGBT7, chiar daca nivelul tensiunii de alimentare va creste suficient de mult pentru a determina cresterea tensiunii continue peste tensiunea de deschidere a tranzistorului IGBT7.In plus, microprocesorul protejeaza direct rezistorul de franare extern. Aceasta elimina nevoia instalarii unui contactor pe intrarea convertizoarelor cu circuit de franare, fapt care creste stabilitatea sistemului pentru ca dispar problemele legate de deconectarea convertizorului de catre contactor in timpul golurilor de putere.Formula de baza pentru estimarea timpilor de accelerare si decelerare in sistemele motor/convertizor include urmatoarele:Timpul de accelerareta = ((JM+JL) x ΔN)/(9.56 x (TM–TL)) (sec.)Timpul de deceleraretd = ((JM+JL) x ΔN)/(9.56 x (TB+TL)) (sec.)Unde:JM : Momentul inertiei motorului (kg x mp)JL : Momentul inertiei sarcinii (kg x mp) (valoare calculata la axul motorului)ΔN : Diferenta dintre viteza de rotatie dinainte si cea de dupa accelerare sau decelerare (1/min.)TL : Cuplul sarcinii (N x m)TM : Cuplul nominal al motorului x 1,1 (N x m), control V/f : Cuplul nominal al motorului x 1,2 (N x m), control vectorialTB : Cuplul nominal al motorului x 0,2 (N x m) : Cuplul nominal al motorului x (0,8 pana la 1) (N x m), cand este folosita o rezistenta de franare. Selectarea rezistorului de franare Se utilizeaza pentru decelerare rapida, opriri frecvente prin decelerare sau pentru scurtarea timpului de decelerare la sarcini cu inertie ridicata. Rezistorul consuma energia regenerativa in timpul operatiei de franare dinamica. Acesta trebuie sa fie compatibil cu circuitul de franare al convertizorului la care se va conecta (sa aiba rezistenta mai mare decat valoarea minima a modelului respectiv).In general rezistoarele se utilizeaza in urmatoarele situatii:Sarcini care creaza un regim regenerator continuu cum ar fi lifturile si macaralele, derularea tensionata a rulourilor sau bobinelor, banda ce transporta incarcatura la vale, etc. Regim regenerator indus de fluctuatii ale sarcinii in timpul functionarii constante a unei prese Oprire in rampa (prin decelerare) la masinile cu inertie ridicata Opriri frecvente prin decelerare (in rampa) Cand este necesara oprire abrupta Cand apare semnalul de supratensiune "OP" la decelerareValoarea rezistentei trebuie sa fie mai mare decat valoarea rezistentei minime permise (valoarea rezultanta a rezistentei). Aceste valori sunt date in manualele convertizoarelor. Pentru VFAS3 valorile minime ale rezistentelor de franare sunt date in tabelul de mai jos (cap. 6.15.4 din manual).Pe langa valoarea rezistentei, trebuie sa alegem si puterea rezistorului, care arata cata energie poate disipa. In general avem doua tipuri de rezistoare, unul pentru franare usoara si celalalt pentru franare grea.Deci puterea se alege in functie de regimul de utilizare (cata energie disipa si pentru cat timp) si puterea convertizorului, iar rezistenta depinde de valoarea admisibila a circuitului de franare aferent convertizorului. Modul de conectare la convertizor (VFAS3)Rezistoarele de franare le gasiti in categoria "Franare" pe www.shop.braistore.ro si le puteti alege conform recomandarilor din pagina convertizorului sau a rezistorului.

21 noi
Alegerea convertizoarelor de frecventa

Puterea Se alege in concordanta cu specificatiile standard din descrierea convertizorului disponibila pe site sau in documentatie. Trebuie sa tinem cont si de regimul de utilizare (cuplu constant sau variabil).Cand sunt controlate motoare cu numar ridicat de poli (turatii mici), motoare speciale, sau mai multe motoare in paralel, selectati convertizorul astfel incat suma curentilor nominali multiplicata cu 1,05 pana la 1,1 sa fie mai mica decat curentul nominal al convertzorului. Timpii de accelerare si decelerare Timpii efectitivi de accelerare si decelerare ai unui motor controlat de convertizor sunt determinati de cuplul si momentul inertiei sarcinii, si pot fi calculati cu ecuatiile de mai jos.Timpii de accelerare si decelerare pot fi setati individual. In orice caz, acestia ar trebui sa fie mai mari decat valorile determinate prin calcul.Timpul de accelerareta = ((JM+JL) x ΔN)/(9.56 x (TM–TL)) (sec.)Timpul de deceleraretd = ((JM+JL) x ΔN)/(9.56 x (TB+TL)) (sec.)Unde:JM : momentul inertiei motorului (kg x mp)JL : Momentul inertiei sarcinii (kg x mp) (valoare calculata la axul motorului)ΔN : Diferenta dintre viteza de rotatie dinainte si cea de dupa accelerare sau decelerare (1/min.)TL : cuplul sarcinii (N x m)TM : Cuplul nominal al motorului x 1,1 (N x m), control V/f : Cuplul nominal al motorului x 1,2 (N x m), control vectorialTB : Cuplul nominal al motorului x 0,2 (N x m) : Cuplul nominal al motorului x (0,8 pana la 1) (N x m), cand este folosita o rezistenta de franare. Caracteristica admisibila a cuplului Cand un motor standard este folosit impreuna cu un convertizor pentru reglarea vitezei de functionare, temperatura motorului creste un pic mai mult decat atunci cand este alimentat direct de la retea.Aceasta se datoreaza tensiunii de iesire care are o forma de unda aproximativ sinusoidala, PWM.In plus, racirea devine mai putin eficienta  la viteze mici, deci cuplul ar trebui redus in concordanta cu frecventa.Cand este necesara functionarea la cuplu constant la viteze mici, utilizati un motor de cuplu constant, proiectat special pentru a functiona prin intermediul convertizorului. Caracteristicile de pornire Cand un motor este controlat prin convertizor, functionarea acestuia este limitata de curentul de suprasarcina al convertizorului, deci caracteristica de pornire este diferita de cea obtinuta prin alimentarea direct la retea.Cu toate ca la pornire cuplul este mai mic prin convertizor decat in cazul alimetarii directe, poate fi obtinut un cuplu de pornire ridicat la viteze mici ajustand valoare de crestere a cuplului (torque boost) a caracteristicii V/f, sau folosind controlul vectorial.Cand este nevoie de un cuplu de pornire ridicat, alegeti un convertizor de o putere mai mare si analizati posibilitatea cresterii puterii motorului. Alte aspecte pe care ar trebui sa le analizam Daca este nevoie de circuit de franare (functionare cu timpi mici de accelerare si franare, sarcini cu inertie mare, instalatii de ridicat)Numarul si tipul intrarilor si iesirilor de comandaTipul filtrului EMCTipul de comunicatie doritGradul de protectie (in functie de locul de instalare)Temperatura mediului ambiant si altitudinea (daca este necesara reducerea curentului de functionare)Modul de instalare (directa sau in tablou, caz in care trebuie asigurate distantele si ventilatia necesare)Echipamentele optionale disponibileDaca sunt necesare echipamente suplimentare (bobina de reactanta, rezistenta de franare, panou de comanda extern, etc.)Convertizoarele Toshiba le gasiti pe www.shop.braistore.ro

25 oct
Principiul de functionare al convertizoarele de frecventa

Sunt folosite multe denumiri pentru a descrie dispozitivul care controleaza viteza motorului: convertizoare de frecventa, invertoare de frecventa, variatoare de turatie, variatoare de viteza , regulatoare de turatie, regulatoare de viteza sunt cele mai comune. Simularea electronica a unei unde sinusoidale este de fapt foarte dificila. Inaintea aparitiei microprocesoarelor circuitele electronice erau complexe si ofereau perfomante scazute. Dispozitivele de putere erau limitate, sporind astfel provocarile tehnice. Pentru a intelege complet functionarea motorului sunt necesare cateva notiuni elementare.Un controler de curent alternativ trebuie sa varieze tensiunea si frecventa statorului pentru a obtine viteza variabila.La viteza nominala (de obicei 50 sau 60 Hz) motorul are nevoie de tensiune nominala. Pentru a obtine jumatate din viteza va fi nevoie de jumatatea frecventei si jumatatea tensiunii.Tensiunea furnizata de distribuitorii de energie electrica este obtinuta cu ajutorul generatoarelor rotative. Este nevoie de un controler foarte sofisticat pentru a oferi toate functiile necesare asigurarii functionarii normale a motorului in timpul reglarii vitezei motorului.Cand utilizam o unitate de control, curba cuplului de pornire nu mai este valabila. Rotorul se invarte cu viteza corespunzatoare frecventei aplicate (nu apar niciodata alunecari mari). Curentii de pornire dispar iar cuplul este proportional cu intensitatea curentului absorbit de motor. Fiecare frecventa are o noua curba a cuplului.Cu un variator de viteza care utilizeaza tranzistori, cuplul este deasemenea limitat de curentul nominal al dispozitivului. O noua curba a vitezei este valabila asa cum se vede mai jos.Linia ingrosata reprezinta puterea disponibila. La jumate din viteza, cu toate ca este furnizat cuplu constant, motorul dezvolta doar jumatate din putere.Pentru perioade scurte de timp un motor poate livra un cuplu mai mare de 100%. Marimea cuplului si timpul depind de motor si in mod obisnuit sunt limitate de incalzire.Controlerul motorului poate de asemenea limita marimea cuplului. Pentru a proteja componentele de putere, curentul este de obicei limitat la 150%, ceea ce inseamna limitarea cuplului la 150%.Cuplul incepe sa scada liniar dupa atingerea frecventei nominale deoarece convertizorul nu poate continua cresterea tensiunii si astfel nu poate fi mentinut raportul corespunzator tensiune/frecventa (V/Hz). Aceasta se numeste functionare la putere constanta. La un moment dat, in functie de conceptia motorului, functionarea la putere constanta nu este posibila iar cuplul scade dramatic la viteze mari.Diagrama bloc de mai jos arata cum majoritatea convertizoarelor transforma curentul alternativ in curent continuu. Un anumit tip de filtru netezeste curentul continuu, care este apoi livrat motorului in impulsuri simuland curentul alternativ.Convertizoare de frecventa PWM - Pulse Width ModulationTehnologiile vechi care utilizau SCR sau dispozitive de putere cu tiristoare au impiedicat obtinerea unor performante optime pentru motoarele de curent alternativ. Prima introducere a convertizoarelor PWM utilizand noile tranzistoare de mare putere dezvoltate de Toshiba a oferit industriei promisiunea ca variatoarele de frecventa vor controla motoarele de curent alternativ cu aceeasi performante ca in cazul motoarelor de curent continuu.Convertizoarele PWM au inlaturat complexitatea intrarii convertizoarelor cu tiristoare. Acestea folosesc diode pentru a transforma curentul alternativ in curent continuu. Condensatoarele au fost folosite pentru a filtra curentul continuu, iar tensiunea a fost apoi taiata in impulsuri la inalta frecventa, tensiune cu care era alimentat motorul. Latimea pulsului este modificata pentru modifica tensiune catre motor. Pulsurile largi ofera tensiuni mari iar pulsurile inguste ofera tensiuni mici. Regulatorul Toshiba comandat prin microprocesor codifica unda PWM pentru a genera un curent aproape sinusoidal.Tranzistoarele pentru tensiune mare si comutare rapida au fost lansate pe piata in 1980.Problemele de comunicatie au disparut iar fiabilitatea a crescut considerabil. Motoarele mici de curent alternativ puteau lucra in game largi de viteza oferind un cuplu lin. Anumite caracteristici ale tranzistoarelor existente inca limitau performantele in special la motore de putere mare, mai mari de 75 de kW. Dispozitivele cu tranzistoare erau dificil de conectat in paralel pentru a obtine curenti nominali mai mari si a fost necesar un nou dispozitiv de putere pentru a obtine puteri mai mari.Toshiba a lansat primul convertizor cu IGBT in 1988.  Acest progres pe piata convertizoarelor a permis comutarea mai eficienta a tranzistoarelor si a facut posibila conectarea in paralel a dispozitivelor pentru obtinerea unor puteri mai mari. Comutarea mai rapida a permis un control mai bun al curentului si a crescut aplicabilitatea convertizoarelor de frecventa.Variatoarele de turatie Toshiba le gasiti pe www.shop.braistore.ro

25 oct
Sistemul de comanda al invertoarelor

A devenit o obisnuinta utilizare microcontrolerelor pentru comanda invertoarelor. Toshiba a produs microcontrolere in special pentru utilizarea in domeniul invertoarelor si a extins strategic gama de produse pentru a satisface cererea puternica a clientilor. In acest articol vom discuta despre modul in care functioneaza sistemul de comanda al invertoarelor. Ce este invertorul? Definitia clasica a invertorului spune ca acesta face conversia curentului continuu in curent alternativ. Dupa cum se stie, tensiunea in curent continuu are o valoare constanta independenta de timp, in timp ce tensiunea alternativa depinde de timp. Unul dintre cele mai populare exemple pentru o sursa c.c. este bateria electrica, iar pentru c.a. tensiunea pe care o avem acasa, la 50 Hz.Utilizarea invertoarelor este larg raspandita in diferite sisteme de conversie a energiei, controlul motoarelor (energia electrica in energie motrice) pentru sistemul de aer conditionat sau masinile de spalat, masini de gatit cu inductie (energie electrica in energie termica), convertoare de putere care convertesc energia electrica produsa de panourile solare in energie electrica de curent alternativ sau sunt folosite ca stabilizatoare de tensiune.Utilizarea invertoarelorCum functioneaza invertorul? Sistemul de comanda al invertorului este compus din doua circuite principale. Unul dintre acestea este “Generatorul undei originale” pentru tensiunea a.c., iar celalalt este “Generatorul a.c.” care produce o unda a.c. tinta. Generatorul undei originale produce o serie de impulsuri ale caror inaltimi sunt identice dar au latimile selectate de generator. Seria de impulsuri este “Unda originala” pentru unda tinta c.a.. Latimea fiecarui impuls este determinata de un calcul special care va fi prezentat mai jos.Iar generatorul c.a. transforma semnalul original in semnal c.a..Acest circuit are in interior cateva perechi de comutatoare. Pentru a simplifica explicatia, considerati cazul in care exista doar o pereche de comutatoare in circuitul de decodificare. Una dintre bornele unui comutator este legata la sursa de tensiune c.c. (V+) iar o borna a celuilalt comutator la potentialul pamantului (masa). Celelalte borne ale ambelor comutatoare sunt conectate intre ele, formand borna de iesire a generatorului a.c.. Fiecare comutator este controlat prin modificarea undei semnalului original. Aceasta configuratie poate produce trei nivele de tensiune cum sunt nivelul tensiunii c.c. (V+), nivelul masei, si un nivel intermediar intre V+ si masa.Explicatia este dedicata doar celor doua comutatoare, dar este de inteles ca mai multe comutatoare si un sistem de control mai sofisticat vor crea o unda c.a. mai complexa plecand de la nivelurile simple ale c.c. si al masei.De acum vom discuta despre generatorul undei originale deoarece acesta este scopul articolului.Sistemul de control al invertoruluiSemnalul sinusoidalIn multe cazuri unda a.c. tinta va fi sinusoidala. De exemplu, un sistem de control al motorului va avea nevoie de o unda sinusoidala pentru a controla motorul pentru ca o unda sinusoidala ideala ofera cea mai silentioasa rotire si cel mai mic consum de energie. Alt exemplu este al convertoarelor de frecventa de putere care genereaza unda sinusoidala de 50 Hz pentru livrarea energiei electrice in reteaua publica.Acum vom discuta despre cum este produsa unda originala de catre generator, care va fi transformata intr-o unda sinusoidala de catre generatorul de c.a..Unda sinusoidala Nivelele maxim si minim ale generatorului de c.a. sunt +V si respectiv –V. Iar amplitudinea este mai mica decat valoarea 2 x V.Este utilizat apoi un triunghi isoscel. Inaltimea triunghiului este 2 x V si se repeta de-a lungul axei orizontale (axa timpului) iar baza este un interval fix de timp. Unda sinusoidala este figurata pe grafic avand in fundal triunghiurile insiruite.Sinusoida si semnalul triunghiular sinusoidal Comparand valorile triunghiului cu cele ale sinusoidei, va fi considerat 1 daca sinusoida este mai mare decat triunghiul si 0 in caz contrar. Astfel vor rezulta impusluri secventiale de o unitate, care reprezinta unda originala a sinusoidei.Generarea undei originale S Unda originala (Semnal S) arata ca impulsurile mai largi apar la valorile mai mari ale sinusoidei. Pentru o mai buna intelegere, daca impulsurile ar fi modificate pentru a umple spatiul invecinat fara a schimba suprafata impulsului, se va contura forma unei sinusoide. (Semnal Sa). Este usor de inteles ca forma va fi cu atat mai apropiata de o sinusoida cu cat triunghiurile vor fi mai ascutite (cu baza mai mica). Trebuie sa notam ca semnalul Sa nu este o unda reala ci una conceptuala.Semnalul Sa modificat de unda originala S Tehnologia generarii unei unde precum unda originala, care este compusa din impulsuri cu inaltime constanta si latime variabila, se numeste PWM (Pulse Width Modulation). Controlul invertorului se face prin tehnologia PWM.Controlul prin feedbackBaza functionarii sistemului de comanda al invertorului este: generatorul undei originale produce unda originala PWM iar generatorul a.c. va produce o unda sinusoidala modificata de unda originala. In situatia reala insa aceasta nu este totul. Sistemul de control are un motor sau un alt dispozitiv conectat, adica o sarcina. Cand sarcina este in functiune, va distorsiona unda sinusoidala de pe iesirea generatorului c.a.. Amplitudinea undei sinusoidale poate descreste, faza se poate schimba usor, sau frecventa poate fi instabila, si asa mai departe. Sistemul trebuie sa dispuna de inca cateva functii pentru a obtine curba ideala a undei sinusoidale. O functie de monitorizare a undei pe iesire a generatorului a.c. (care alimenteaza sarcina). Apoi semnalul monitorizat trebuie comparat cu forma ideala a undei. Ca rezultat, daca amplitudinea semnalului monitorizat este mai mica, semnalul generatorului undei originale, impulsurile PWM, trebuie sa fie mai largi, si vice versa. Dupa repetarea acestui proces unda generata este foarte apropiata de unda ideala.O bucla precum cea de mai jos este cunoscuta ca sistem de control cu feedback. Datorita acestui sistem, controlul prin inverter poate fi utilizat intr-o varietate de sarcini.Control prin feedbackCircuitele necesare pentru controlul invertoruluiSunt necesare un circuit de monitorizare pentru a monitoriza semnalul emis de generatorul a.c., un generator de semnal cu triunghiuri isoscele, un circuit pentru compararea semnalului monitorizat cu semnalul triunghiular (un generator de semnal S), un comparator al semnalului S al semnalului monitorizat cu semnalul S ideal al sinusoidei ideale, memorarea semnalului ideal S, generator PWM, si desigur generatorul a.c..Circuitul de monitorizare al semnalului emis de generatorul a.c. este un convertor AD care converteste semnalul analogic monitorizat in valori digitale. Aceasta conversie face mai usoara compararea amplitudinii valorilor convertite cu valorile triunghiurilor isoscele (valori digitale).Un circuit de contorizare este folosit la generarea triunghiurilor isoscele. Contorul trebuie sa numere impulsurile cu un ceas de mare frecventa, urca pana la o valoare predefinita si descreste dupa atingerea acesteia. Acesta genereaza triunghiurile isoscele.Compararea va fi facuta cu un calculator digital.Semnalul S al curbei sinusoidale ideale este stocat in memorie.Impulsurile PWM vor fi generate de un circuit special care este dedicat controlului unei serii de impulsuri PWM.Circuitele de control ale invertorului Dupa cum se poate intelege, aproape toate circuitele pentru functia de control a invertorului sunt integrate intr-un microcontroler.Utilizarea unui microcontroler cu control PWM IP (Intellectual Property) este una dintre cele mai bune solutii pentru sistemul de comanda al invertorului.Sursa: www.toshiba.semicon-storage.comInvertoarele Toshiba le gasiti pe www.shop.braistore.ro 

Calitate

Garantam produse de cea mai inalta calitate.

Livrare

Deschiderea coletului la livrare

Returnare

Returnare in 30 de zile, pentru produsele din stoc

Siguranta

Garantata la platile cu cardul.

Loading…